Tristețea unei duminici la plecarea Mariei Mariș Dărăban

Maria Maris Daraban_15 iun. 2017

Maria Mariș Dărăban (19 decembrie 1956 – 16 iulie 2017)

de Maria GÂRBE

Am făcut cunoștință cu lucrările Mariei Mariș Dărăban în anul 1995, prin expoziția organizată la Secția de Artă a Muzeului Județean din Satu Mare. La vernisaj a fost lume câtă frunză și iarbă. Abia a doua zi am găsit spațiu și timp pentru a privi în liniște exponatele.

Maria Mariș Dărăban s-a născut în localitatea Apa, județul Satu Mare. Talentul ei dat de natură a fost remarcat încă din școala gimnazială, după cum își amintește fostul ei profesor de desen de la școala gimnazială din localitate, Nicolae Pop, sau cum mărturisește Maria mai târziu într-un interviu: „Îmi amintesc că atunci când eram copilă desenam în nisip. Umblam desculță prin iarbă și încercam să desenez umbrele”. Și, spre norocul nostru, contemporanii ei, a optat în viață pentru ceea ce i s-a potrivit mai bine. Greul vieții n-a ocolit-o. Chiar și greul dătător de bucurii – „nu-i ușor, cu tablourile-n spate să parcurgi mări și țări” – spune într-un alt interviu. Intensitatea unor sentimente, tăcerea pânzei albe, erau provocări pentru Maria: „Pânza mă provoacă întotdeauna. Intru în ea ca prin dans, mă acaparează, mă cuprinde pe coordonate de nimeni înțelese. Uneori nici eu nu le înțeleg. Eu doar dansez… Îmi pregătesc ținuta interioară prin dans, prin poezie și prin muzică. Poezia este o parte a metaforei luminii rostite în cuvânt cald”.

Maria a absolvit Liceul de Artă din Baia Mare, iar în anul 1979 Institutul de Arte Plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca. A fost membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România și a Asociației Internaționale a Artiștilor Plastici (din anul 1992), precum și membră a Association Culturelle Terres des Arts, Franța, din anul 1994.

După Sabin Bălașa, de care a fost impresionată, Rembrandt a fost un pictor de referință pentru ea, prin „roșul în roșu, ton în ton”. Uneori, Maria pictează verde în verde, acest ton în ton, sau „izbucnește în galbenuri, rozuri”, după cum ne spunea la vernisajul expoziției din 2014 de la Baia Mare.

Sursele ei de inspirație mărturisite dar sesizate și de privitori au fost lumina și culoarea puse în peisaje, flori, portrete. Era interesată mai mult de cromatic și mai puțin de figurativ. La Muzeul Național Cotroceni încerca să motiveze numele expoziției „Amprente”: amprenta luminii, amprenta culorii, amprenta sentimentelor. Nici cele 50 de portrete ale expoziției personale din anul 2001 de la Galeria de Artă U.A.P. din Baia Mare nu sunt lucrate într-o unitate plastică seacă. Culorile portretelor, prin puterea artistică a Mariei, au împrumutat o parte din sufletul modelului. Parcă a intrat în universul interior al personajului și a făcut să-l vedem și noi. Unele dintre aceste portrete se pot vedea reproduse pe coperta a III-a a revistei „Pro Unione”: Vasile Radu Ghenceanu, Valeriu Achim, Augustin Cozmuța, Leontin Drăgan, Cornel Munteanu, Ion Săcăleanu[1].

În Filipine, a avut parte de o furtună puternică, un taifun, care creează disconfort, oboseală. Întoarsă acasă s-a liniștit, oboseala acumulată s-a risipit la vederea florilor și în liniștea de la Apa, a crezut că a uitat de intemperii. Apoi, dintr-o dată, și-a reamintit de furtuni, dar de data aceasta cu puterea de a picta. Ea încerca să picteze „ecoul, nu tăcerea, urcușul, nu scara”.

Ea a pictat luminile deșertului, luminile Granadei. Pentru că fiecare spațiu, loc, obiect, apa mării, spunea Maria, are altă lumină, un alt contrast, altă culoare. Ea a riscat, cu final reușit, armonii dintre culori pe care unii pictori le evită. De exemplu, mov cu verde. Luminile din expoziția din 2014 au venit, spunea Maria la vernisaj, din luminile Parisului, ale Spaniei, ale Vaserului și au fost pictate din primăvară, până-n toamna acelui an. De aceea unele lucrări mi se par adevărate narațiuni vizuale.

În 5 august 2014, la Galeria de Artă UAP Baia Mare, în interviul dat lui Corina Martin Șandor – Ce titlu are expoziția?, răspunsul a fost: încă nu are titlu, să-i spunem „Maria din 2014”.

Să încerc o contabilizare a expozițiilor Mariei nu-i ușor. Am folosit drept sursă catalogul Maria Mariș Dărăban aflat la fondul bibliografic al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare, dar care a fost tipărit înainte de anul 2008. Mă gândesc la spusele ei din 2014: „Mi-am expus bucățelele de suflet la Galerie cu dragoste, cu multă dragoste, ca o jertfă pe altarul de sacrificiu, sperând ca această dăruire să nu fie zadarnică”. Și ecourile au răspuns: n-a fost zadarnică.

Expoziții personale:
– Baia Mare, Galeria de Artă UAP, 1983, 1986, 1988, 1989, 1990, 1993, 1996, 2001 – „Reflexii afective”, 2006, 2014
– Paris (Franța), Galeriile Universității „Pierre et Marie Curie”, 1992
– Donzère (Franța), Capela Sacré Coeur, 1992
– Lyon (Franța), Spațiul „Baudelaire”, 1993
– Romans (Franța), Muzeul local, 1993
– Fléron Retinne (Belgia), Expoziția Anuală de Artă, 1994
– Liège (Belgia), Banca „Credit Lyonnais”, 1994
– Satu Mare, Secția de Artă a Muzeului Județean, 1995
– Montélimar (Franța), „Salle d’honneur” a Primăriei, 1995
– Freiburg (Germania), 1996
– Bollène (Franța), 1996
– Dieulefit (Franța), 1996
– New York (SUA), The Romanian Institute of Theology and Spirituality, 1997
– New York (SUA), The Romanian Cultural Center, 1997
– New York (SUA), – „Lymina”, Soho Gallery, 1997
– Washington (SUA), Ambasada României, 1997, 1998
– Ottawa (Canada), Centrul Cultural „Câmpul Românesc”, 1998
– Hamilton (Canada), Centrul Cultural Ucrainean, 1998
– București, World Trade Center, 1999
– București, Le Club Français, 1999
– Baia Mare, Galeria de Artă, februarie 2001 (50 de lucrări portrete)
– Atena (Grecia), Festivalul Internațional de Artă, 2001
– Vals les Bains (Franța), Sala Volame Parc du Casino – „Impresions de Roumanie”, 2003
– France-Allain (Franța), Salle du Mairie, 2005
– Baia Mare, Galeria de Artă UAP – „Maria 50”, 2006
– Seini – „Meridianele luminii”, 2008
– Viena (Austria), 2009
– Baia Mare, Galeria de Artă UAP (20 de lucrări), 5 august 2014
– Muzeul Național Brukenthal/Palatul Brukenthal – Sala de Expoziții Temporare – „Lumina peisajului”, 2015 (4 iunie – 5 iulie)
– Seini, Galeria de Artă a Casei Orășenești de Cultură – „Peisajul luminii”, 2015
– Muzeul Național Cotroceni – „Amprente”, 18 octombrie – 27 noiembrie 2016 (30 de lucrări, având ca tematică peisajul și natura statică)
– Baia Mare, Galeria „Partner” – „Aniversare”, 19 decembrie 2016.
Expoziții de grup: Baia Mare, Satu Mare, Negrești-Oaș, Baia Sprie, Cluj-Napoca, București, Sibiu, dar și în străinătate: Franța, Grecia, New York.
Expoziții republicane: București, Sala Dalles – Bienala de Pictură și Sculptură, 1986, 1988, 1994; Cluj-Napoca – Muzeul de Artă, 1987, 1996; Baia Mare – Expoziția Națională a Tineretului, 1988; Baia Mare – Bienala „Studio ’35”, 1988.
Călătorii de studiu: Mexic – Academia de Artă din Querentano și Saint Michele des Allemantes; Filipines – Mindenau; Tunisia, Franța, Spania.

Lucrări ale artistei se află în colecții particulare și oficiale din România, Franța, Italia, Germania, SUA, Marea Britanie, Olanda, Israel, Belgia, Canada, Ungaria, Filipine, Elveția, Mexic, Tunisia.

Artistul plastic, pictorița Maria Mariș Dărăban avea multe preocupări, multe cunoștințe, mulți prieteni. A participat la Tabăra de literatură de la Ocoliș organizată de sculptorul Ioan Marchiș. În august 2011 a participat cu expoziția „Meridianele luminii” la manifestarea „Hiroshima – 66 de ani – manifest pentru pace” organizate la Muzeul de Istorie, marcând lansarea proiectului „Conștiința Europeană prin acțiune și pace”.

Maria a semnat: ilustrația copertei și portretul autoarei la volumul „Măriuca” de Teresia B. Tătaru (Gutinul, 2005); portretul și coperta pentru volumul „Punct de vedere” de Augustin Cozmuța (Editura Universității de Nord Baia Mare, 2000); coperta cărții și portretul autorului pentru volumul de versuri „Aproapele” (2000) de Leontin Drăgan; ilustrația copertei pentru volumul de versuri „În căutare de sensuri = A Quest for Meanings” de Ioana Cozmuța și pentru volumul de acrostihuri „Aduceri aminte” de Axente Criste; coperta revistei Universității de Vest „Vasile Goldiș”, Filiala Baia Mare, „Paradigme universitare băimărene” nr. 4/2017, este ilustrată cu lucrări aparținând artistului plastic băimărean Maria Mariș Dărăban. Și mă opresc doar la aceste exemple.

În anul 1999, la trecerea celor zece ani de la moartea lui Steinhardt, sub auspiciile Fundației „N. Steinhardt” s-a lansat primul număr din „Caietele de la Rohia” sub titlul „N. Steinhardt sau Fericirea de a fi creștin”, ediție îngrijită și note de Florian Roatiș. Ilustrația copertei este realizată de Maria Mariș Dărăban. Portretul lui N. Steinhardt realizat de Maria a fost expus în vitrina librăriei la 29 iulie 1999, când a avut loc inaugurarea și sfințirea Librăriei „Nicu Steinhardt” din Baia Mare.

În decembrie 2013 Maria a donat lucrarea „Sărbătoare” pentru a ajuta Asociația „Prietenii Spitalului dr. Constantin Opriș” din Baia Mare. În cadrul evenimentului „Ajută pentru a putea fi ajutat!”, a treia ediție, organizată de această asociație, a participat cu lucrări expuse la Teatrul Municipal Baia Mare. Din veniturile realizate în urma vânzărilor de lucrări, a donat o sumă de bani acestei asociații. Scopul evenimentului a fost de a dota secția de oncologie a Spitalului Județean de Urgență Baia Mare cu echipament modern și performant.

În data de 7 martie 2017 la Muzeul Județean Satu Mare, Secția de Artă, a avut loc vernisajul expoziției „Culorile feminității”. Selecția realizată a făcut parte din patrimoniul Secției de Artă a muzeului sătmărean și a cuprins lucrări de pictură, textile și sculptură. S-au întâlnit pe simeze numele unor artiste ca: Mandi Laura, Várhelyi Imola, Veronica Cociuba, Szatmári Ágnes, Maria Mariș Dărăban, Gabriela Nicolaescu, Maria Gheorghiade…

Maria Mariș Dărăban a reprezentat România la festivaluri internaționale. La Atena a luat medalia de aur. A câștigat numeroase premii, diplome, distincții dar mai ales a câștigat inimile și admirația celor care au avut ocazia să o cunoască pe ea sau lucrările ei. Aș pomeni aci, și nu doar pentru originalitatea formulării lui, premiul acordat de Consiliul Județean Maramureș în anul 2011: „Singurul artist plastic maramureșean care trăiește din și pentru pictură”.

Nu știu ce este mai puternic, regretul că am avut parte de prea puține expoziții ale Mariei, sau bucuria că a reușit să ofere multor pământeni din frumusețile culorilor ei.

Maria Mariș Dărăban a pornit în lume având următorul crez, după cum îi mărturisește într-un interviu scriitorului Augustin Cozmuța: „Oricare dintre noi, artiștii, trebuie să credem, pe orice meridian am trăi, în orice cetate a lumii, mai mult sau mai puțin cunoscută, că lumea este a noastră, a fiecăruia. Avem loc fiecare pe simezele lumii”[2]. Interviul se intitulează: Avem artiști care merită să expună oriunde în lume, a fost realizat în anul 1997 și se încheie astfel: „În pictură nu mă voi schimba, știu ce am de învățat și de făcut în artă, doar am deprins că trebuie să lupt singură și să cred în ceea ce fac”.

Maria Mariș Dărăban a fost – un talent excepțional, o prietenă care nu poate fi înlocuită – scria jurnalistul Gheorghe Pârja în „Graiul Maramureșului” la câteva ore după aflarea tristei vești. Și, tot el: „În semn de omagiu pentru marele ei talent și nevindecata prietenie” republică textul „Portretele Mariei” din anul 2001.

Când Maria revenea la Baia Mare de pe meridianele lumii, vestea se răspândea iute, ca un suflu: s-a-ntors Maria din…, vine să ne povestească cum a fost… Și povestea frumos despre picturile ei, despre bucuriile provocate de lucrările ei, despre familia ei frumoasă, despre cel mai minunat loc de pe planetă – casa și atelierul ei de la Apa, sau atelierul de la Baia Mare.

Maria era un labirint al gândului și al ideilor frumoase, știa să pună de-o întâlnire agapică.

Poate de aceea, la momentul de adio din 19 iulie 2017 de la Apa s-au adunat o mulțime de oameni, dar mai ales foarte mulți băimăreni. Iar la cenaclul propus de dr. Ioan Marchiș după masa dată de familie spre pomenirea răposatei a cântat un cântec de adio Magda Pușcaș.

Maria a iubit lumina, muzica, poezia, culorile, frumosul lumii…

Ioana Ileana Stetco cu o pictura de Maria Maris Daraban_15 iun. 2017

O pictură dăruită Ioanei Ileana Ștețco

*

Bibliografie selectivă
Pârja, Gheorghe, Portretele Mariei, „Graiul Maramureșului”, 19 febr. 2001.
Cozmuța, Augustin, Portretul între fidelitate și infidelitate, „Pro Unione”, nr. 1-2 (9-10), 2001, p. 213-214.

Augustin Cozmuța, Virtualitățile unui debut, „Pentru socialism”, 17 sep. 1983, p. 3.

Augustin Cozmuța, Universul intim, „Graiul de duminică”, 8 iul. 1990, p. 1.

Augustin Cozmuța – interviuri

Maria Mariș Dărăban. „Caut să mă întâlnesc cu o mentalitate în care încă nu m-am oglindit. „Graiul Maramureșului”, 5 apr. 1996, p. 1, 6.
Maria Mariș Dărăban. „Avem artiști care merită să expună oriunde în lume”, „Graiul Maramureșului”, 28 iul. 1997, p. 1, 4.
Maria Mariș Dărăban. Maria Mariș Dărăban a dobândit o zestre de albastru mediteranean. „Graiul Maramureșului”, 1-2 sep. 2001, p. 1, 4.
Dărăban, Maria Mariș. Bucuria de a ne situa în Europa nu va fi o iluzie : convorbire realizată de Augustin Cozmuța. „Graiul Maramureșului”, 11 iul. 2002, p. 1, 3.
Mariș Dărăban, Maria, Portrete [reproduceri], „Pro Unione”, nr. 1-2 (9-10), 2001, cop. III.
***, Explosion de sève, [Huile sur toile, 90/65cm], [Collection privée Paris], 25 iul. 2007, http://www.crivat.info/article-6972529.html
Burnar, Ion, Pictorița Maria Mariș Dărăban, între Viena și Ocoliș, „Informația zilei” (Baia Mare), 17 iul. 2009.
Dragoș, Gelu, Pictorița Maria Mariș Dărăban ne dăruiește o expoziție de excepție de culoare și flori!, necenzuratmm.ro, 8 aug. 2014, http://necenzuratmm.ro/cultura/44581-pictorita-maria-maris-daraban-ne-daruieste-o-expozitie-de-exceptie-de-culoare-si-flori.html
Botiș, Ioan, O expoziție dedicată bucuriei redescoperirii culorii, „Gazeta de Maramureș”, 11 aug. 2014.
***, Sătmăreanca Maria Mariș Dărăban, expune pe simezele Muzeului „Brukenthal” din Sibiu, satmareanul.ro, 3 iun. 2015, https://www.satmareanul.net/2015/06/03/satmareanca-maria-maris-daraban-expune-pe-simezele-muzeului-brukenthal-din-sibiu/
Coroi, Alexandra, „Lumina peisajului”, o expoziție a artistei Maria Mariș Dărăban la Muzeul Brukenthal, 3 iun. 2015, http://sibiu100.ro/cultura/45413-lumina-peisajului-o-expozitie-a-artistei-maria-maris-daraban-la-muzeul-brukenthal/
Dragoș, Gelu, „Lumina peisajului” se numește expoziția Mariei Mariș Dărăban de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com, 3 iun. 2015, https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2015/06/03/lumina-peisajului-se-numeste-expozitia-mariei-maris-daraban-de-la-muzeul-brukenthal-din-sibiu/
Cozmuța, Augustin, Incursiuni în arta plastică [microeseuri și interviuri], Baia Mare, Gutinul, 2016, p. 176-179.
***, Expoziția de pictură Maria Mariș Dărăban la Muzeul Național Cotroceni, historia.ro, https://www.historia.ro/sectiune/timp-liber/articol/expozitia-de-pictura-maria-maris-daraban-la-muzeul-national-cotroceni
***, Expoziția de pictură Maria Mariș Dărăban la Muzeul Național Cotroceni, revistablogurilor.ro, 17 oct. 2016, http://revistablogurilor.ro/expozitia-de-pictura-maria-maris-daraban-la-muzeul-national-cotroceni/
***, O sătmăreancă expune la Muzeul Național Cotroceni, portal Satu Mare, 17 oct. 2016, https://portalsm.ro/2016/10/o-satmareanca-expune-la-muzeul-national-cotroceni-cine-e-artista-foto/
Sabău, Valeriu, Expoziția personală de pictură Maria Mariș Dărăban, „Graiul Maramureșului”, 17 dec. 2016.
Munteanu, Cornel, Maria Mariș Dărăban –60, „Graiul Maramureșului”, 19 dec. 2016.
***, Culorile feminității, ziarelive.ro, sursa: buletindecarei.ro, 7 mar. 2017, http://www.ziarelive.ro/stiri/culorile-feminitatii.html
***, Maria Mariș Dărăban, „Paradigme universitare băimărene”, an 4, nr. 4/2017, http://paradigme-bm.uvvg.ro/index.php/maria-maris-daraban/
Pârja, Gheorghe, Maria Mariș Dărăban, „Graiul Maramureșului”, 17 iulie 2017, p. 11.
Pârja, Viorica, Maria, „Graiul Maramureșului”, 17 iul. 2017, p. 11.
Ilea, Marian, Maria Mariș Dărăban a plecat într-o lume mai bună – rămâne o prezență extrem de vie în Școala băimăreană de pictură, „Glasul Maramureșului”, 18 iul. 2017, p. 3.
Câmpeanu, Marius, Maria Mariș Dărăban, artistul plastic care a trăit din și pentru pictură, „Glasul Maramureșului”, 18 iul. 2017, p. 3.
Iuga, Nicolae, Femeia misterioasă a plecat. Pentru totdeauna, „Graiul Maramureșului”, 18 iul. 2017, p. 9.
Pop, Nicolae, Un gând de ultim rămas, „Graiul Maramureșului”, 18 iul. 2017, p. 9.
Ioana și Ghiță [fiica și soțul], Maria Mariș Dărăban, „Graiul Maramureșului”, 18 iul. 2017, p. 9.
Leschian, Vasile, Culori în Lumina Veșniciei, „Graiul Maramureșului”, 18 iul. 2017, p. 9.
Horvat, Săluc, Adio, Maria Mariș Dărăban, „Graiul Maramureșului”, 18 iul. 2017, p. 9.
Bud, Florica, Să-ți fie somnul lin!, „Graiul Maramureșului”, 18 iul. 2017, p. 9.
Călușeru, Marinela, In memoriam Maria Mariș Dărăban, moaraluigelu.blogspot.ro, 18 iul. 2017, https://moaraluigelu.blogspot.ro/2017/07/in-memoriam-maria-maris-daraban.html?m=0
Ștețco, Ioana Ileana, Ultimul tablou al Mariei, „Graiul Maramureșului”, 19 iul. 2017, p. 10.
Filip, Terezia, Doamne, e prea mult pentru o săptămână de vară!, „Graiul Maramureșului”, 19 iul. 2017, p. 10.
Morar, Vasile, Flori la Icoana Maicii Domnului, „Graiul Maramureșului”, 25 iul. 2017, p. 10.
***, In memoriam, Maria Mariș Dărăban, „Gazeta de Maramureș”, 29 iul.-4 aug. 2017, p. 10-11.
Bolchiș-Tătaru, Teresia, Gânduri pentru „Măriuca noastră”, „Graiul Maramureșului”, 31 iul. 2017, p. 11.
Bonaț, Alexandru, Un ultim omagiu adus pictoriței Maria Mariș Dărăban. Interviu: «Mi-era ciudă că m-a făcut mama fată. Nu voiam să mă întorc la mălaiul din Apa», https://www.emaramures.ro/un-ultim-omagiu-adus-mariei-maris-daraban-interviu-mi-era-ciuda-ca-m-a-facut-mama-fata-nu-voiam-sa-ma-intorc-la-malaiul-din-apa/
Pop, Gheorghe, Dragă prietenă Maria Mariș Dărăban, „Graiul Maramureșului”, 14 aug. 2017, p. 5.
Pop, Gheorghe, Dragă prietenă Maria Mariș Dărăban, „e-Bibliotheca septentrionalis”, 15 aug. 2017, https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2017/08/15/draga-prietena-maria-maris-daraban/
Diudea, Mircea, In memoriam Maria Mariș Dărăban, „e-Bibliotheca septentrionalis”, 15 aug. 2017, https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2017/08/15/mircea-diudea-in-memoriam-maria-maris-daraban-pdf/
____________________________
[1] Vezi revista „Pro Unione”, nr. 1-2 (9-10), 2001, coperta a III-a. Și: Augustin Cozmuța, Portretul între fidelitate și infidelitate, în „Pro Unione”, nr. 1-2 (9-10), 2001, p. 213-214.
[2] Augustin Cozmuța, Incursiuni în arta plastică, Baia Mare, Gutinul, 2016, p. 176-179.

One Response to Tristețea unei duminici la plecarea Mariei Mariș Dărăban

Scrie un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: