TEODOR BOTIȘ, monograful familiei Mocioni

de Mária BERÉNYI

Teodor Botiș
17 noiembrie 1873 – 14 august 1940

Teodor Botiș (1873-1940) a scris monografia familiei Mocioni apărută în 1937. El a fost instructorul copiilor lui Eugen Mocioni la Căpîlnaș. Așa a venit în relație cu familia de origine macedoromână. Devenind prieten al familiei a participat mai la toate evenimentele importante ale acesteia.

S-a născut 17 noiembrie 1873, în Valea Neagră, județul Bihor. A făcut studiile medii la Gimnaziile din Oradea (cls. I-VII); Sibiu (cls. VIII), superioare la Institutul teologic din Arad (1894-1897), continuând la Facultatea de Teologie din Cernăuți, unde a obținut doctoratul în 1900.

A fost profesor suplinitor în secția pedagogică a Institutului arădean și „prefect de studii” la internatul acesteia (1900-1901), profesor provizoriu (1901), apoi definitiv (1908) în ambele secțiuni ale aceluiași Institut – devenit în 1927 Academic până în 1938. Din 1917 a fost rectorul acesteia până în 1938.

De asemenea, a fost și catehet la diferite școli de stat din Arad (1902-1918), redactor al foii

În 17 noiembrie 1873 s-a constituit oraşul BUDAPESTA

de Mária BERÉNYI

Palatul familiei Mocioni (în jurul anilor 1880) din piaţa Gizella, azi Vörösmarty, nr. 2.

În 1873, Buda, Pesta şi Óbuda (Buda Veche) s-au unit. În urma unificării a început o dezvoltare spectaculoasă, s-au construit poduri, s-au amenajat parcuri, s-au introdus canalizarea şi iluminatul public, s-au construit drumuri şi o linie de tren subteran. Budapesta a ajuns, la sfârșitul secolului al 19-lea, un oraş cu opt sute de mii de locuitori, făcând concurenţă Vienei, atât în privinţa numărului de locuitori, cât şi a rolului deţinut.

Românii ortodocşi sânt organizaţi şi conduşi în Pesta de comunitatea puternică macedoromână. Timp îndelungat, românii din Ungaria aproape că nici n-au avut altă burghezie, în afară de cea ridicată dintre macedoromâni.

165 de ani de la moartea lui Gheorghe Simeon Sina (18 mai 1856)

de Mária BERÉNYI

Familia Sina, originară din Moscopole, între 1788-1876 a ocupat un loc de frunte în colonia macedoromână din Austria. După stabilirea la Viena, a ajuns celebră în lumea financiară europeană, prin varietatea întreprinderilor şi crearea unei mari instituţii financiare. Pe Sina îi putem urmări de la Moscopole la Viena, cu etape la Sarajevo şi în Croaţia. Baronii Sina de Hodos și Kisdia au fost o familie de bancheri și întreprinzători pe timpul imperiului habsburgic. Ei au fost, pentru mai puțin de un secol, una din cele mai bogate și puternice dinastii din punct de vedere economic din imperiu, fiind cei mai crânceni concurenți a familiei Rothschild. Toți succesorii de sex masculin au dus – în trei generații – numele „Simon” în primul sau al doilea loc.

Gheorghe Simeon Sina (1783-1856), din averea adunată de tatăl său, a construit o prestigioasă bancă. Şi el era mare negustor, dar în afară de bumbac şi tutun, a ştiut să se folosească şi de oportunităţile oferite de produsele ungureşti. El vindea lâna din Ungaria fabricilor cehe şi morave şi furniza tutun unguresc comercianţilor francezi şi italieni. Înainte de a deveni bancher şi antreprenor, s-a ocupat de construirea căilor ferate. Numele lui s-a păstrat pentru posteritate şi datorită faptului că a fost cel mai asiduu susţinător al proiectelor contelui Széchenyi. A cumpărat multe moşii

RAMURA FAMILIEI MOCIONI DE TOKAJ

de Mária BERÉNYI

Fiii preotului Constantin Mocioni au găsit în capitala Ungariei un teren prielnic profesiunii lor de comercianţi. Făcând negoţ în stil mare, prin iscusinţa şi hărnicia lor au ajuns la o bunăstare materială, numărându-se printre fruntaşii breslei neguţătoreşti şi printre membrii de seamă a coloniei macedoromâne din Pesta. Familia Mocioni a avut 17 case în capitala Ungariei.

Mihai şi Andrei, fiind căsătoriţi, sânt străbunii celor două linii, înnobilate separat, în care se ramifică familia Mocioni, la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Familia se scindează în două ramuri, una la Pesta, cealaltă în Ungaria de Nord la Miskolc şi Tokaj.