Indicele bibliografic al revistei „Pro Unione”

de Maria GÂRBE

Cum am pornit alcătuirea acestui volum?

În primăvara anului 2016 am avut nevoie de bibliografia lucrărilor și articolelor pe care le-am publicat. Am dat startul căutărilor. În revista „Pro Unione” aveam semnalate paginile de care aveam nevoie, dar descrierile bibliografice trebuiau introduse în calculator. Am deschis fiecare număr al revistei și mi-am extras datele.

Domnul Gavrilă Groșan (n. 13.11.1923 – d. 2018), economist, veteran de război, colaborator și director economic al revistei „Pro Unione”, a avut nevoie de bibliografia articolelor publicate de el în revista mai sus pomenită. Pentru a-l ajuta, am deschis din nou fiecare număr și i-am alcătuit bibliografia care a apărut în 2018 în volumul de Memorii.

Preotul Viorel Thira (n. 1936 – d. 2018) mi-a adresat rugămintea să-i alcătuiesc bibliografia lucrărilor publicate în revista „Pro Unione”. Are 37 de articole apărute în tot atâtea numere. Am deschis pentru a treia oară fiecare număr al revistei.

Următoarea bibliografie alcătuită a fost pentru muzeografii Traian Ursu (n. 1940 – d. 2010) și Viorica Ursu (n. 1944 – d. 2016). Am deschis din nou, pentru a câta oară?, toate numerele revistei „Pro Unione” apărute în cei douăzeci de ani.

Ce-mi mai rămânea de făcut ?

Am pornit, în mai 2017, alcătuirea volumului Revista „Pro Unione”: Indici bibliografici (1998-2018).

„ORAȘUL” – REVISTA CARE ZIDEȘTE

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

dr. Teodor Ardelean

Apropierea urgentă de lumina tiparului a numărului 50 din revista clujeană „ORAȘUL” îmi prilejuiește aici și acum câteva gânduri de bine. Invitația primită de la mentorul acestei prestigioase publicații, Ionel Vitoc, de a transmite câteva cuvinte „la aniversară”, m-a găsit receptiv mai ales din perspectiva „arderilor” mele interioare pe acest hotar al presei de adevărată reflexie. Mi-am hrănit cunoașterea cu deosebire de la orizonturile concrete ale almei mater napocensis și mă revendic permanent de la matricea metropolei și de la mentorii pe care i-am avut și în care văd astăzi semnul de binecuvântare ce m-a însoțit în acele vremuri tulburi din „meandrele adevărului”. Toți cei care ne-am hrănit aici, la mama cea iubitoare și ne-am răspândit apoi prin Țară, mai ales prin Transilvania, am purtat cu demnitate „bastoanele” spiritului ardelean. Iar orașul-capitală, indiferent de locul unde noi ne-am așezat obolul, rămânea topos referențial și întreținător de speranțe. Am fost, de asemenea, contemporan cu „Revoluția de presă Echinox”, citeam „Tribuna” și „Steaua” din curiozitate literară, iar „Studia Universitatis” … din plăcere științifică”! Din nefericire, după episoadele faste cu D. R. Popescu, Augustin Buzura, Nae Prelipceanu, I. Maxim Danciu, Ion Cocora, Tudor Dumitru Savu, Vasile Sav ș.a., o prea lungă perioadă „Tribuna” a devenit mai puțin dezirabilă, ba chiar „nefrecventabilă”. De ce afirm toate acestea? Ca să fie clare argumentele care se aglutinează în jurul ideii pivot că, atunci când a apărut revista ORAȘUL, Cluj-Napoca era un municipiu cu o presă culturală bine titrată, dar îmbătrânită în forme și neatractivă. Mai mult

Juriile Uniunii Scriitorilor din România pe 2021

Consiliul Uniunii Scriitorilor din România, întrunit în data de 27 noiembrie 2020, a hotărât următoarele jurii în anul 2021:

Juriul Premiilor Uniunii Scriitorilor din România:

1. Daniel Cristea-Enache
2. Andrea Hedeș
3. Ioan Holban
4. Mircea Mihăieș
5. Angelo Mitchievici
6. Vasile Spiridon
7. Răzvan Voncu

Juriul „FestLit”:

1. Irina Petraş
2. Gabriela Gheorghișor
3. Dan Cristea
4. Nicolae Oprea
5. Răzvan Voncu

Juriul „Scriitorul Anului”: 

Iubite binefăcător!*

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Din pământul Sibiului, mereu bogat în rodiri spirituale, ni s-a trimis, prin bunăvoința vrednicului de prietenie Ion Onuc Nemeș, cartea „Asociațiunea, ASTRA recuperarea unei Memorii culturale. I. Întemeietorii”, semnată de Sorana Maier și Pr. Constantin Necula și apărută cu sprijinul Primăriei Sibiu (primar Astrid Cora Fodor) la Editura Eikon din București.

Pentru mine, care m-am îmbogățit din pruncie cu universuri de trăire cibiniene, (părinții locuind în refugiu timp de cinci ani la Cisnădie), descoperirea (după 1990!) Fenomenului Cultural ASTRA a constituit semn de marcă înregistrată.

Mi-am schimbat și domeniul de cercetare doctorală, am renunțat și la multe privilegii politice și am buchisit tot ce am găsit – istorie, contexte, conexiuni, performanțe, continuități contemporane etc.

În 2008 mi-am susținut teza de doctorat cu tema „Limba română și cultivarea ei în preocupările ASTREI”. În anul următor a văzut lumina tiparului, iar în 2011 a fost gratulată de Academia Română cu Premiul „Ion Petrovici”.

Profesorul Nicolae Felecan – omul deplin

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Nicolae Felecan

Când viaţa te aşează lângă unii oameni începi să trăieşti cu impresia că-i cunoşti mai bine. De regulă aşa şi este, dar sunt situaţii în care apropierile dese instituie şi noi formule de reflecţie şi reflexie totodată.

Este şi cazul evoluţiei interesante pe care o decelez gândindu-mă la vremurile în care l-am cunoscut pe profesorul universitar Nicolae Felecan şi cum s-au schimbat în timp unghiurile mele de apreciere.

Dintru început mi-a părut că mă găsesc în faţa unui universitar de definiţie şi de performanţă. Sobru, distins, mereu elegant şi politicos, atent cu sine şi cu toţi cei din jur, domnul Felecan juca rolul unui intelectual special, cu etichetă şi blazon. Studenţii îi acordau o atenţie deosebită, fiind ştiută exigenţa dascălului lor de latină.

Anii au trecut iar după vicisitudinile învăţământului superior românesc din anii ΄80,

Premiul de excelență OMUL ANULUI: Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

dr. Teodor Ardelean

Chiar dacă pandemia a „închis” activitățile culturale, chiar dacă virusul nemilos a „infectat” relațiile inter-culturale, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”, admirabila Catedrală a culturii maramureșene a menținut, a promovat cultura, așa cum o face tot timpul.

Dar meritul lui Teodor Ardelean este dincolo de acest orizont. El a „lucrat” pentru această Bibliotecă, a pus suflet și pricepere, a realizat cea mai mare și mai importantă Bibliotecă județeană publică din România.

A cincizecea apariție a revistei de cultură urbană „ORAȘUL”

Semnalăm apariția numărului 50 al revistei de cultură urbană „Orașul”, fondată la Cluj-Napoca în 2006 – director arhitect Ionel Vitoc. Revista este editată de Fundația Culturală „CARPATICA” cu egidele: Uniunii Scriitorilor din România, Uniunii Universităților Clujene, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca, Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, Brutăria Baia Sprie, Familia Carmen și Ovidiu Turcu.

Oameni deosebiți, al căror sprijin s-a resimțit în editarea revistei au fost și: Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, Dafin Mureșeanu, membru corespondent al Academiei Române și președinte al EVER Neuro Pharma, Compania de Apă Someș și Compania de transport local Cluj-Napoca.

Revista de cultură urbană „Orașul” a fost creată de un colectiv de oameni valoroși, care, total dezinteresat, au contribuit prin scrisul lor ca fiecare număr să fie mai bun decât precedentul, iar acesta să-i reprezinte în fața celei mai exigente comisii de evaluare,

La pomul lăudat…

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Proverbul românesc „La pomul lăudat să nu te duci cu sacul” face încă victime, după mii de ani de performanțe antropice. Mă declar, sincer, căzut într-o astfel de capcană, recent. Iată despre ce este vorba…

La 24 ianuarie a.c., s-a lansat la Biblioteca Națională din Chișinău volumul „Enciclopedia scriitorilor români contemporani de pretutindeni (în propria lor viziune)”, semnat de acad. Mihai Cimpoi și Traian Vasilcău. Prefața lui M. Cimpoi „Marele cerc al scriitorilor români”, sună extrem de răsunător. Postfața lui T. Vasilcău, „O Columnă a Culturii românești”, trimite de asemenea stările de lucruri într-o zodie a… excelenței! Sau poate că acest cuvânt nu-și are locul aici! Zice realizatorul în fapt, căci Mihai Cimpoi este girantul: „Am căutat să depozităm, ca pe rafturile unei biblioteci, tot ce e mai de preț din Literatura română, contemporană nouă”. Din ianuarie și până acum am primit zeci de telefoane dacă avem cartea. De la cei cuprinși în lucrare sau alte persoane interesate să vadă… „Columna”! Am reușit după opt luni să o obținem, trecând prin dificultăți derivate din cadre legislative sau neputințe omenești. Am cumpărat-o cu… 80 de dolari și am început să o parcurgem.

113 ani de la nașterea folcloristului maramureșean Mihai Pop

Mihai Pop
(1907-2000)

Mihai Pop s-a născut în satul Glod, comitatul Maramureş, la 18 noiembrie 1907, în familia preotului greco-catolic Ştefan Pop şi al Iuliei (născută Lazăr). A fost etnolog, antropolog, folclorist, cercetător al culturilor din sud-estul Europei, laureat al premiului Herder (1967), membru de onoare al Academiei Române (2000). După absolvirea Liceului Dragoş Vodă (1925), a studiat la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1925-1928). Urmează studii de specializare în slavistică (1929-1934) la Universităţile din Praga, Varşovia, Cracovia, Bonn. Îşi susţine doctoratul în filologie la Universitatea din Bratislava (1942), desfășoară o bogată activitate didactică: profesor suplinitor la Liceul Spiru Haret din Bucureşti (1928-1929), asistent universitar la Catedra de istorie a literaturii române şi folclor din cadrul Universităţii din Bucureşti (1936-1939), condusă de Dumitru Caracostea; membru al grupului de cercetări sociologice, la Institutul Social Român, condus de Dimitrie Gusti (1929-1936), conferenţiar, profesor (1957-1962), şeful Catedrei de literatură română veche şi folclor a Facultăţii de limba şi literatura română (1968-1972).

Marketing de artă sau arta marketingului?

de dr. Teodor ARDELEAN
Directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” Baia Mare

Am primit în dar, personal, în primele zile din octombrie, Catalogul de Licitație de Toamnă A 10 by ARTMARK, realizat de Galeriile cu același nume din București, ai căror reprezentanți ne cunosc activitatea din perioada în care lucram în echipa „Baia Mare – Capitală Culturală Europeană”. Lucrarea în sine, care și-a propus să descrie operele expozante și licitate joi 22 octombrie 2020, constituie un prețios album de artă, lucrat cu acribie și finețe estetică (design: Iulian Pleștiu; fotografii: Gabriel Ghizdavu). Dincolo de toată frumusețea grafică, iconografică și tipografică, am sesizat cu bucurie „nota” de pe pagina de mențiuni „responsabile”, în care „persoanele care sesizează erori în textul ori referințele umane dintre fișele de prezentare a autorilor și loturile licitației, ori care pur și simplu se află în posesia unor date relevante pentru o mai bună documentare a loturilor…”, sunt rugate să contacteze realizatorii spre a remedia informațiile în cauză.

Calendarul licitațiilor mai cuprinde și alte etape interesante pentru cei interesați. Licitație de ceasuri (în 10 noiembrie), de săbii și covoare (în 17 noiembrie), de curiozități (în 19 noiembrie), de autografe (în 26 noiembrie) ș.a.

Bucuriile de tip bibliofil și cognofil