DIN DOR DE ZAREA ALBASTRĂ – GRIGORAȘ CIOCAN

25/05/2020

deVasile BELE

După sloganul „STAȚI ÎN CASĂ!”, nu avem de ales, și-atunci asta facem… stăm în casă, iar în casă ce poți face? Scrii! Citești! Și alte alea-alea-alea…! Dacă e vorba de citit, azi mă voi lăuda cu cea mai proaspătă ispravă literară a prietenului poet GRIGORAȘ CIOCAN, lăpușean de născare, un suflet de o sensibilitate aparte, aflat în plină ascensiune literară.

Mi-a dăruit din suflet pentru suflet, cu drag pentru drag, poemele din volumul de debut, (în volum personal), DIN DOR DE ZAREA ALBASTRĂ, apărut în plină criză de pandemie (2020), la Editura Armonii Culturale, Adjud, 2020, ISBN 978-606-746-611-9, pag. 200, cu Prefață și Autobiografie. La o primă parcurgere („vizită”) a acestuia, se poate observa că trecerea grăbită a timpului (clar, și ireversibilă) și-a pus amprenta asupra vieții autorului, care aflat în diferite faze ale vieții, își eliberează sufletul scriind – și scrie despre oameni, locuri, fapte, istorie, „dor de dor”, dor de cei dragi și depărtați, dor de copii (vezi Ancuța și Florin – pag. 53, extraordinar poem de dor de copii), dor de sat, dor de biserica noastră strămoșească!

Știți că dorul doare, uneori?! Știți de câte feluri este dorul? Oare are leac și vindecare? Citește restul acestei intrări »


OGLINDA

20/05/2020

de Grigoraș CIOCAN

Mai de mult eu mă-nstrâmbam,
În oglindă când mă uitam,
Acum mă uit și nu mai cred,
În oglindă ce mai văd!

Ce-a fost azi, nu e și mâine,
Trece vremea, alta vine,
Noi mereu spre neputință,
De n-ar mai fi suferință.

Citește restul acestei intrări »


AȘTEPTAREA

07/05/2020

de Grigoraș CIOCAN

Îmi amintesc, era într-o vară,
Când tu mă așteptai în gară,
Apoi, tu, știi cum eu ți-am scris,
Căci drumul iubirii mi-ai deschis,
            Din prima seară!

Citește restul acestei intrări »


BUCURIE

24/04/2020

de Grigoraș CIOCAN

Între dealuri şi izvoare,
Acolo e căsuța mea,
Bucuria îmi este mare
Şi cu drag mă duc la ea.

Nu am tată, nu am mamă,
Eu mă duc, din când în când,
Dorul lor mereu mă cheamă,
Am rămas cu ei în gând.

Citește restul acestei intrări »


DOI BĂTRÂNI…

17/04/2020

de Grigoraș CIOCAN

Doi bătrâni într-o căsuță,
Într-un sat îndepărtat,
Stăteau singuri pe băncuță
Și vorbeau de-a lor băiat.

A plecat de mult de-acasă,
La fel, și fata e plecată,
Nu mai sunt cu toți la masa,
Cum au fost de altădată.

Am să le scriu câte-o scrisoare,
Tu ești bolnavă, îți este rău
Și o să văd, atunci, care,
Va veni la patul tău!
”.

Citește restul acestei intrări »


A CĂZUT O STEA

10/04/2020

de Grigoraș CIOCAN

De pe bolta senină, a căzut o stea,
S-a stins dintr-odată în fața mea.
Se spune, când cade ea de sus,
S-a stins o viață, cineva s-a dus,
            S-a dus spre moarte…

Citește restul acestei intrări »


PILDA CREDINCIOSULUI

03/04/2020

de Grigoraș CIOCAN

 Un om foarte credincios,
Seara și dimineața se ruga:
„- Bunul meu Isus Cristos,
Vino, Doamne, în casa mea!
”.

Așa, mereu se tot ruga,
Căci poate într-o zi,
Domnul îl va asculta
Și-n casa lui va fi.

Citește restul acestei intrări »